In 4

Astazi se implineste o luna de cand am devenit patru. Matei implineste maine un an si trei luni si este foarte incantat de fratiorul lui, BEBE...

Adevarul este ca viata este frumoasa in patru, dar am minti daca am sustine ca nu este greu.

Din fericire Timotei este un bebe foarte cuminte, la fel cum a fost si Matei, iar pentru momentele de neliniste exista sling-ul, wrap-ul si Manduca, atat pentru Timotei, cat si pentru Matei., caruia inca ii face placere sa doarma in Manduca si este foarte bucuros cand mami il pune in accesoriile de purtare destinate celui mic...

Uneori spunem si noi ca abia asteptam sa mai creasca putin, dar copiii sunt atat de simpatici in fiecare etapa a vietii lor, incat ne pare si rau ca timpul trece atat de repede, avand in vedere ca acum dispunem de si mai putin timp pentru a ii contempla pe fiecare in parte. 

Totusi, credem ca toata stradania noastra este spre binele lor, dorim sa aiba o copilarie fericita, sa fie parteneri de joaca, de povesti seara cu lanterna pe sub plapuma, atunci cand parintii le spun ca trebuie sa stinga lumina, parteneri de vacante cu parintii in rulota sau cu bunicii undeva, intr-un loc pasnic.

Deocamdata ne rezumam insa cu Timotei la crescut si gangurit, iar cu Matei la deprinderea muultor lucruri noi, ca de exemplu sa invatam sa mancam singurei, sa invatam sa aratam lucrurile din jur si nu in ultimul rand, sa invatam scopul "olitei" care pana acum este o jucarie foarte interesanta si atat.

Viata este acum si mai plina, si mai frumoasa, si mai interesanta. Iar celor tineri care se plang ca nu au timp, le recomandam sa incerce varianta "cu copii" :)

Dar de la Dumnezeu

S-a nascut intr-una din zilele cu parfum de tei.

Numele era deja ales de noi, anotimpul insa l-a ales Dumnezeu.

Ne-am rugat pentru un copil care sa ne insenineze viata, poate mai multi :-)

Dumnezeu ne-a auzit rugaciunea si l-a trimis pe Matei.

Matei inseamna, in ebraica, dar de la Dumnezeu, si credem ca este cel mai

 potrivit nume pentru primul nostru copilas.

Si nu putem uita ca, inainte de nasterea lui, stateam pe o banca, in Catedrala

din Tg. Mures si privind in sus, am vazut o raza de soare luminand pictura

ce il infatiseaza pe Sf. Evanghelist Matei.

Dumnezeu este atat de bun, incat ne trimite raze de soare, la timpul potrivit!


Postat de Florin ( in ziua de Bunavestire )

FVA. Familie cu Valoare Adaugata.

Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie si sa introducem un termen nou in legislatia romaneasca. Cum ar fi sa avem, de la 1 martie, de exemplu, FVA ? Nu este o taxa, ci un titlu de onoare, o notiune pe cat de simpla, pe atat de cuprinzatoare. Sa uitam pentru cateva zile de TVA, ATV, TV etc. Sa alegem din lumea acronimelor care ne inconjoara unul cu... suflet. Si daca nu gasim asa ceva, atunci macar sa il inventam noi. FVA inseamna Familie cu Valoare Adaugata. Adica o familie fericita, vesela, armonioasa. Ceea ce adauga valoare unei familii este armonia, buna intelegere. 
Copiii inveselesc viata unei familii, dau adevaratul sens al convietuirii, si transmit mai departe ceea ce au primit si au invatat. Copiii sunt o mare valoare adaugata. Bunicii sunt o valoare inestimabila, o resursa pretioasa de sfaturi si dragoste. Nu lasati batranii sa devina batrani, nu-i indepartati, pentru ca totul este relativ si ne avem doar unii pe ceilalti. Restul sunt lucruri. Tot un fel de plus-valoare este timpul pe care alegem sa il petrecem cu familia, fie la un simplu gratar, la cinema (sau home cinema, dupa caz), la pescuit, sau chiar intr-o excursie cu camperul in tari straine. Valoarea adaugata unei familii arata celor din jur ca acei oameni stiu sa traiasca frumos, stiu sa (se) iubeasca si pot fi un exemplu demn de urmat.

Cu siguranta, am vazut cu totii cel putin un caz de FVA. Ar trebui sa existe o revista, sau un site macar, in care sa se regaseasca povestile lor. Sau poate ca nu e nevoie de prea mare reclama, cand e vorba de un lucru asa de simplu, ca iubirea. Exista oricum o multime de surogate, pe la televizor, haideti mai bine sa privim in jurul nostru, in cercul nostru de cunostinte sau chiar in propria familie. Poate, fara sa stim, suntem noi un exemplu bun pentru altii. Bine ar fi.

Ce poate fi mai benefic pentru o comunitate, un oras, o tara, decat sa aiba cat mai multe familii frumoase, intregi, mari. Familiile cu valoare adaugata ar trebui gasite, pentru ca exista. Ar trebui sa le urmam exemplul, pentru ca merita. Si sa traim aceasta realitate, cat mai vizibil.

Postat de Florin

Ganduri de mamica la inceput de primavara

Ieri a fost 1 Martie. Primul 1 Martie al lui Matei :)

Sibiul a fost norocos, s-a putut bucura de o zi minunata, ca de primavara adevarata, cu soare.

Cel mai frumos martisor primit a fost ca l-am avut pe tati acasa mai devreme cu vreo ora si jumatate, adica "pe lumina". Matei s-a bucurat, mami s-a bucurat si bineinteles, normal ca si tati s-a bucurat de aceasta ocazie speciala :)

Dupa pranz am stat pe balcon cu Matei care a inceput sa exploreze stand pe picioruse, adica mami trebuie sa il mute dintr-un loc in altul, pentru ca la urma urmei nu avem decat 8 luni si jumatate, insa stam pe picioruse si vedem lumea dintr-o alta perspectiva.

Dar e multa truda in afacerea asta cu statul pe piciorusele proprii si bineinteles ca bebe a obosit si mami l-a luat "sus". Nu stiu daca stiti, insa noi suntem adepti ai "purtatului" bebelusului. Pana acum avem 3 mijloace de purtare: un marsupiu Marsupi Summer Breeze, o Manduca si un wrap de pe Okazii.ro - care a reprezentat "okazia" ce m-a surprins cel mai tare pana acum :)

Ieri m-am hotarat ca merita sa mai povestim si altora de senzatia minunata pe care ti-o ofera purtatul bebelusului in "marsup" - cum zic bunicii. Bineinteles ca isi fac griji pentru ca Matei este deja greu, iar bebe 2 este totusi in burtica, chiar daca nu isi face foarte simtita prezenta.

Partea frumoasa e ca nu se compara greutatea pe care o simti tinand doar asa, simplu, in brate copilul, cu cea simtita atunci cand il pui in marsupiu.

Si pe langa efectul practic, de a-ti simti copilul mai usor, il simti APROAPE.

Am scris ieri si pe pagina de Facebook a Babywearing Sibiu concluzia mea, care suna cam asa:

"Concluzia unei dupa-amieze frumoase de PRIMAVARA, in balconul insorit: se spune ca alaptatul este cea mai intima interactiune dintre mama si bebelus, insa pentru cele care dintr-un motiv sau altul nu au avut parte de prea mult alaptat, mai exista o sansa: sa-ti vezi bebelusul adormind cu capul pe pieptul tau in wrap, manduca sau orice altceva, lipit de tine si sa ii simti respiratia si fiecare oftat de fiinta micuta :) Asa IL SIMTI cu adevarat si el TE SIMTE pe tine."

Si este extrem de adevarat. Multor parinti le este teama ca bebelusul se "invata" asa, ca apoi nu va mai vrea sa stea singur - nu spun ca asta nu este o posibilitate, dar cred ca bebelusul se simte tare bine lipit de parintii sai si merita sa ne asumam riscul acesta de dependenta si "rasfat", desi nu as prea numi dorinta bebelusilor de a fi tinuti in brate ca "rasfat".

Fiecare trebuie sa se gandeasca pentru ce anume si-a facut copilul.

Cat este dispus sa ii ofere.

Ce anume este dispus sa-i ofere.

Bineinteles ca bebelusul are nevoie de baza materiala, insa cel mai de pret lucru pe care i-l putem oferi noi, este iubirea. Nu spun ca parintii care nu isi tin bebelusii in brate decat atunci cand este strict necesar, nu ii iubesc. Totusi, eu cred ca bebelusii percep altfel dovezile noastre de iubire si cel mai important, atunci cand sunt foarte aproape de noi se simt in siguranta, crescandu-le increderea in fortele proprii.

De aceea cred ca merita studiata problema de attachment parenting de catre toti parintii, indiferent de firea lor. Poate totusi li se potriveste ceva din ceea ce presupune conceptul acesta.

Mai jos am adaugat niste link-uri orientative pentru cine doreste sa citeasca mai multe despre subiect.

http://infochild.ro/2010/02/11/attachment-parenting-2/

http://www.naturalchild.org/articles/attachment_parenting.html

http://adelle.ro/principiile-attachment-parenting/  - cititi si comentariile pentru ca sunt interesante

P.S. Va asteptam pe pagina de Facebook a Babywearing Sibiu si daca sunteti mamici/tatici purtatori de bebe, va rugam sa contribuiti cu poze :)

Postat de Bianca

In curand, in patru.

In ultima vreme am fost cam absenti. Motivul pentru absenta este "liniuta" pe care am primit-o cadou de Craciun. Am asteptat putin pana sa facem marele anunt ca in curand vom fi "in patru" pentru ca am vrut sa vedem mai mult decat o "liniuta".

Pe 11 ianuarie am vazut bobita cu inimioara la ecograf. Si Matei a vazut-o, iar faptul ca el va avea un fratior sau o surioara a devenit certitudine - adica ne rugam sa fie totul bine pana la final si bebe 2 sa creasca sanatos in burtica si sa iasa la lumina la fel de vioi ca Matei.

Inca nu ne purtam "gravizi", poate pentru ca suntem foarte ocupati cu Matei si intr-un fel cred ca asta este un lucru bun. Oricum, de data aceasta suntem mai relaxati, mai pregatiti, pentru ca stim ce va urma si stim ca totul merita din plin si ca nasterea nu e chiar asa de "rea" cum pare si cum ne avertizeaza lumea grijulie ca este.

Cu Matei am fost norocosi, a fost un bebe foarte cooperant si pana acum nici fratiorul (surioara) nu e pus pe sotii. O lasa pe mami sa se ocupe in continuare de Matei, iar tati poate si el sa se ocupe tot de Matei, pentru ca mami inca nu are nevoie disperata de tati... Speram sa fie asa pana in luna a noua, cel putin...

Am vrut sa scriu de multa vreme incoace despre sarcina si nastere, si promit ca o voi face. Adica as vrea sa scriu despre experienta mea de mamica "norocoasa", ca sa incurajez poate pe viitoarele mamici. Concluzia mea a fost la final ca, daca o mamica este optimista si priveste toata chestiunea nasterii ca pe ceva normal si frumos, nu are ce sa se intample ca sa ii schimbe perceptia.

Asadar, to be continued...

Deocamdata am vrut doar sa stiti ca in jur de 19 august 2012 ar trebui sa cititi o postare despre faptul ca suntem deja patru iesiti afara din burtica.

Postat de Bianca